09.06.2026

Proceduri electorale - Număr special al Revistei Curierul Judiciar

Vă invităm să descoperiți articolele abordate în Curierul Judiciar nr. 2/2021 care analizează impactul noilor realități asupra sistemului de vot, ridică întrebări și oferă, acolo unde se poate, soluții pentru practicieni

Puteți intra în posesia revistei fie prin plasarea unei comenzi pentru numărul special, fie prin achiziționarea unui abonament Curierul Judiciar.

Ce caracterizează acest număr tematic de revistă?

  • Coordonare profesionistă

Teodor ManeaRevista este realizată sub coordonarea dlui Teodor Manea, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Drept a Universității „Titu Maiorescu” din București, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, formator colaborator al Școlii Naționale de Grefieri, practician implicat activ atât în activităţile de natură judiciară, cât şi în cele electorale, la care se adăugă contribuția adusă la nivel doctrinar prin radiografierea constantă a infracțiunilor electorale.

Abordare complexă

- o lucrare despre legislația electorală în ansamblul său – problema multiplelor legi care reglementează în domeniu pare eternă la noi;

- includerea unui articol specific referitor la efectele pe care acest haos normativ le are în practică;

- articole care analizează impactul noilor realități asupra procesului de vot, pentru că nu mai suntem la 1900, totul în jurul nostru se schimbă;

- o perspectivă penală – la noi penalul este cam împins peste tot și implicațiile pot fi majore;

- relevant istoric – pentru a se putea observa cum am evoluat, de unde am plecat;

- interdisciplinaritate – dreptul nu este un sistem teoretic, mai ales în materia asta, necesitatea unei lucrări care să pornească din psihologie sau din sociologie, să arate cititorului cum și de ce votăm, cum se iau deciziile cu privire la care noi, ca juriști, ne străduim atât de mult să ne asigurăm că sunt libere.

  • Colectiv de 11 autori

Cadre didactice și deopotrivă practicieni – avocați, judecători, procurori, consilieri juridici și psihologi pun la dispoziție toată expertiza lor în domeniu și oferă un punct important de sprijin pentru viitoare demersuri academice, soluții pentru problemele pe care le întâmpină în activitatea lor de zi cu zi, precum și pentru adoptarea unei reglementări unitare în materie.

  • Public-țintă divers

Teoreticieni şi practicieni deopotrivă (jurişti, psihologi, sociologi etc.), autorități implicate în procesul electoral sau în activitatea de investigare a infracțiunilor electorale, demnitari și, nu în ultimul rând, orice cetățean cu drept de vot.

  • 10 articole și peste 50 de întrebări

În paginile revistei puteți citi cele 10 studii în care autorii răspund la peste 50 de întrebări legate de sistemul de vot.

1. Ce presupune un demers de codificare a legislației electorale?

2. Este codificarea dreptului electoral un demers necesar de modernizare a legislației și aliniere la principiile statului de drept?

3. Care este diferența dintre o codificare substanțială și una formală?

4. Cum influențează modificarea frecventă a legislației, lipsa de previzibilitate și de coerență legislativă încrederea cetățenilor în procesul electoral?

5. Care este relevanța principiului securității juridice în domeniul legislației electorale și care sunt standardele internaționale în materie?

6. Care sunt regulile aplicabile elaborării unii proiect de Cod electoral?

7. Cum poate fi influențat dreptul la alegeri libere de Big Data şi IA? Ce legătură există între ele?

8. Prin faptul că sunt susceptibile de a interfera semnificativ cu procesul de formare a opiniei electorale, utilizarea Big Data și a algoritmilor încalcă dreptul la alegeri libere?

9. Cum poate fi exercitat în mod echitabil dreptul la vot atunci când acesta poate fi cu ușurință influențat de multiplele campanii electorale realizate cu ajutorul Big Data și al algoritmilor?

10. Ar trebui limitate campaniile electorale realizate cu ajutorul Big Data și al algoritmilor? Şi dacă da, cum se poate face acest lucru fără să fie încălcată libertatea de exprimare?

11. Organizarea campaniei electorale intră în domeniul de aplicare al art. 3 al Protocolului Adițional nr. 1? Este ea protejată de Convenția europeană a drepturilor omului?

12. Va trasa CEDO o obligație pozitivă în sarcina statelor, menită să asigure o opinie informată în timpul campaniilor electorale?

13. În ce măsură putem discuta şi de o încălcare a art. 8 al Convenției (respectiv dreptul la viață privată, incluzând aici confidențialitatea şi protecția datelor) alături de o potențială încălcare a dreptului la alegeri libere consacrat de art. 3 al Protocolului Adițional nr. 1 (raportat la prelucrarea masivă a datelor internauților cu scopul de a îi influența în procesul decizional al votului)?

14. Care sunt avantajele şi dezavantajele utilizării urnei speciale de vot?

15. Cine poate solicita să voteze cu urna specială?

16. Este reglementat accesul la urna specială de vot în mod egal pentru toți cetățenii?

17. Cum este reglementat votul prin urna specială în cazul alegerilor pentru administrația publică locală?

18. Este legislația electorală actuală completă și suficientă pentru a asigura exercitarea neîngrădită a dreptului la vot pentru cetățenii României cu drept de vot în concordanță cu legea fundamentală și celelalte acte normative naționale?

19. Care sunt principalele neajunsuri ale reglementării votului prin corespondență în legislația noastră și cum pot fi acestea îmbunătățite?

20. Se poate evita sau doar sancționa frauda electorală în procesul de votare prin corespondență?

21. Ce alte pericole se pot ascunde în spatele unui sistem de vot la distanță pe care legiuitorul român nu le-a avut în vedere în actuala reglementare?

22. Față de extensiunea faptică a contribuției partidelor politice, care este relația dintre acestea și agenții executanți (autori materiali) în contextul infracțiunii de coruperea alegătorilor, prevăzute de art. 386 C.pen.?

23. Este aplicabil mecanismul participației penale constând în controlului asupra faptei respectiv Organisationsherrschaft în privința relațiilor dintre partidele politice și agenții executanți?

24. Care sunt carențele legislative vis-a-vis de reglementarea infracțiunii de coruperea alegătorilor, prevăzute de art. 386 C.pen., în special prin comparație cu infracțiunea-surogat de dare de mită, prevăzute de art. 255 C.pen.?

25. Ce presupune teoria coautoratului indirect și cum se aplică în dreptul penal național?

26. În ce măsură este utilă înțelegerea laturii subiective a unei infracțiuni prin prisma realităților politice de moment?

27. Este noțiunea de infracțiune politică încă relevantă în dreptul penal român?

28. Ce efecte juridice produce împărțirea de facto a infracțiunilor în politice şi de drept comun?

29. Există o relație intrinsecă între infracțiunile politice și cele electorale?

30. Mai sunt respectate astăzi soluțiile de condamnare pronunțate de instanțele române în anii 1950 şi 1960 împotriva oponenților politici ai regimului comunist?

31. Ce este frauda electorală?

32. Există în prezent un cadru legislativ apt să înlăture efectele fraudei electorale?

33. Ce infracțiuni se comit în domeniul electoral?

34. Procedura validării reglementată de Codul administrativ este o procedură aptă să conducă la combaterea fraudei electorale?

35. Care este organul abilitat să constate frauda electorală?

36. Cine poate formula cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală?

37. Este necesară introducerea unei proceduri speciale în cazul fraudei electorale?

38. Care sunt cele mai frecvent săvârșite infracțiuni electorale?

39. Cât de importantă este stabilirea cu exactitate a momentului realizării elementului material al infracțiunii de corupere a alegătorilor?

40. Care sunt modalitățile alternative de săvârșire a infracțiunii de fraudă la vot și particularitățile acestora?

41. Care este specificul probatoriului în investigarea infracțiunilor electorale?

42. Ce modificare legislativă ar eficientiza anchetarea infracțiunilor electorale?

43. Care este relevanța unei analize a sistemului electoral roman în zilele noastre?

44. Aveau romanii o procedură electorală pe care o aplicau în contextul alegerii magistraților?

45. De ce magistraturile romane funcționau după un sistem electiv și nu prin simpla desemnare?

46. Cum ne influențează propriile valori umane alegerea electorală?

47. Cum aleg votanții indeciși?

48. Cum poate fi prezis un comportament când respondentul nu este dispus sau nu poate să raporteze de la început o intenție comportamentală?

49. Cum pot fi crescute șansele ca alegătorii să participe la vot?

50. Ce caracteristici ale candidaților influențează alegerea electorală?

Revista Curierul Judiciar nr. 2/2021 este disponibilă în format integral și în Biblioteca juridică online legalis.