09.06.2026
Inteligența Artificială - Număr special al Revistei Curierul Judiciar
Vă invităm să descoperiți articolele publicate în Curierul Judiciar nr. 2/2022 prin care sunt abordate diverse aspecte de reglementare în domeniul inteligenței artificiale, datele utilizate de sistemele de inteligență artificială, aplicații de inteligență artificială utilizate în diverse domenii (Pharma, economie, prevenirea și combaterea spălării banilor), sisteme predictive, tehnologii blockchain complementare, precum și un ghid ce poate fi utilizat de practicienii dreptului în înțelegerea conceptului de inteligență artificială.
Puteți intra în posesia revistei fie prin plasarea unei comenzi pentru numărul special, fie prin achiziționarea unui abonament Curierul Judiciar.
Ce caracterizează acest număr tematic de revistă?
Coordonare profesionistă

Revista este realizată sub coordonarea dnei Silvia Uscov, avocat în Baroul București, autor a numeroase articole în domeniul inteligenței artificiale și speaker în cadrul conferințelor organizate pe această temă, membru în Association Internationale De Droit Pénal și în European Society of International Law.
Selectarea minuțioasă a temelor
Scopul acestui număr tematic constă în conștientizarea societăţii cu privire la provocările pe care le implică suveranitatea digitală pentru că Inteligența Artificială, dacă nu a cuprins deja fiecare domeniu la care ne putem gândi, cu siguranță o va face în viitorul apropiat astfel încât este necesară atât o pregătire a profesioniștilor în drept, cât și a cetățenilor. Până la a ajunge să ne gândim la variantele literare ale unui conflict roboți-oameni, un prim pas ar fi să ne gândim la variantele ce transpun defectele omenirii, adică supunerea omului de către om, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, obiectivarea lui, acordarea unor proprietăți de bun fungibil și transformarea într-o valoare ce poate fi monetizată.
Colectiv de 14 autori
Cadre didactice și deopotrivă practicieni, specialiști economiști și din domeniul tehnic și chiar participanți la elaborarea studiului pentru Strategia Națională în domeniul IA, avocați și judecători, experți în dreptul intern, european și instituțional au avut drept obiectiv deschiderea domeniului IA către lumea juridică din România, precum și către publicul larg.
Public-țintă divers
Teoreticieni şi practicieni deopotrivă, din toate domeniile și sferele de activitate, și toată populația în general întrucât oricine trebuie să cunoască impactul utilizării sistemelor de inteligență artificială asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
12 articole și peste 50 de întrebări
În paginile revistei puteți citi cele 3 opinii instituționale și 9 studii în care autorii răspund la peste 50 de întrebări legate de conceptul de Inteligență Artificială și actualele provocări în materie.
1. Cum se va putea discuta în viitor despre putere în stat fără a se discuta despre suveranitatea digitală?
2. Cum va putea un avocat să apere interesele unei persoane accidentate de un vehicul automatizat fără a cunoaște câteva elemente tehnice și răspunderea specială civilă ce intervine în acest caz?
3. Cum vei putea adopta o poziție față de introducerea unui robot judge în procedurile judiciare, dacă nu vei cunoaște domeniul inteligenței artificiale?
4. Cât de departe este momentul în care se va pune în mod concret problema transferului de decizie de la un judecător la o aplicație şi cât de bună este o astfel de schimbare?
5. Vom mai avea în viitor dreptul de a fi prezenți în fața unui judecător, pe care l-au avut în vedere redactorii Convenției europene a drepturilor omului în art. 5 şi 6?
6. Există posibilitatea de a verifica neutralitatea și obiectivitatea instrumentelor IA utilizate de către sistemul judiciar și de a verifica introducerea datelor și raționamentul instrumentului IA?
7. Cum se dorește a fi reglementat domeniul inteligenței artificiale în UE?
8. Care sunt riscurile pentru drepturile și libertățile fundamentale atunci când se dezvoltă sau se utilizează astfel de noi tehnologii?
9. Ce sisteme AI ar trebui interzise în spațiul UE?
10. Ce probleme ridică utilizarea AI în domeniul dreptului penal?
11. Care sunt metodele tehnice de contracarare a impactului negativ al tehnologiilor AI?
12. Poate fi acceptabilă provocarea unei persoane să comită o infracțiune printr-un deep fake realizat de organele de urmărire penală?
13. Care este marja de apreciere a unui sistem IA atunci când va trebui să răstoarne prezumția de nevinovăție având în vedere că îndoiala în formarea convingerii asupra vinovăției se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului?
14. Care este relația între dreptul penal și criminologie, în condițiile în care se utilizează resursele din cazierul judiciar, ce ar putea reprezenta date incomplete în sensul AIA, și criminalitatea latentă?
15. Ce înseamnă tokenizarea drepturilor tradiționale?
16. Cum au dobândit NFT-urile cota de popularitate de care se bucură astăzi?
17. Care sunt implicaţiile juridice ale reglementării juridice a NFT-urilor?
18. Cum a redimensionat tokenizarea dreptul de proprietate intelectuală?
19. Poate fi reţinută frauda informatică în cazul tranzacționării frauduloase a NFT-urilor?
20. Care e diferența dintre profilare și proces individual automatizat?
21. Articolul 22 din Regulamentul UE 2016/679 protejează îndeajuns drepturile fundamentale sau în practică oferă o protecție minimală?
22. Care sunt riscurile care pot interveni pe baza unei prelucrări automatizate?
23. Cum poate fi protejată viața privată a oamenilor atunci când informații intime pot fi prezise din date aparent banale? Cum ne asigurăm că prelucrarea automatizată (și deciziile care se fundamentează pe această prelucrare) este legală, echitabilă și nediscriminatorie?
24. Care sunt intențiile de legiferare la nivelul instituțiilor Uniunii Europene?
25. Ce fel de reglementare poate fi mai utilă pentru piața internă a Uniunii, raportat la protejarea utilizatorilor?
26. Cum se poziționează răspunderea, conform normelor europene, la dreptul național?
27. Este nevoie de răspundere civilă obiectivă în cazul inteligenței artificiale?
28. Este corectă decizia Comisiei de a propune o modificare a Directivei 85/374/CEE și de o adaptare a răspunderii pentru inteligență artificială, sau este nevoie de un act legislativ independent, care să asigure o protecție juridică uniformizată la nivelul tuturor statelor membre?
29. Cum poate contribui inteligența artificială la dezvoltarea medicamentelor inovatoare?
30. Ce riscuri prezintă utilizarea tehnologiilor IA în industria farmaceutică?
31. Care sunt beneficiile aduse de tehnologiile IA în sectorul farmaceutic?
32. Cine răspunde pentru produsele farmaceutice defectuoase?
33. Care este efectul criminogen al dezvoltărilor tehnologiei digitale și AI?
34. Putem folosi algoritmii AI pentru a prezice cu succes locul și timpul infracțiunilor?
35. În ce măsură instrumentele de evaluare a riscului penal descoperă realități obiective?
36. În ce măsură noile dezvoltări tehnologice, în special din domeniul inteligenței artificiale (AI), încurajează proliferarea și specializarea infracționalității?
37. Pot organele de investigație penală valorifica AI, de exemplu, prin prevenirea infracționalității?
38. Încotro se îndreaptă aplicabilitatea de zi cu zi a Inteligenței Artificiale?
39. Inteligența Artificială poate avea o față umană auto-susținută sau aceasta îi va reduce eficiența?
40. Pot face parte din același context, etica, moralitatea și Inteligența Artificială?
41. Armamentul autonom bazat pe Inteligență Artificială poate reprezenta prima ruptură față de realitatea umană?
42. Marketing avansat sau manipulare? Relația dintre online trolling, deep fakes și controlul conținutului dus la extrem prin utilizarea Inteligenței Artificiale.
43. Cum a evoluat domeniul inteligenței artificiale, în special învățarea automată, care este stadiul actual și care sunt cele câteva tendințe importante?
44. Care este semnificația principalelor concepte din inteligenta artificiala, învățarea automată, deep learning?
45. Ce alte considerente sunt importante atunci cand dezvoltăm sisteme pentru învățarea automată?
46. În ce măsură este posibilă explicarea funcționării sistemelor de inteligență artificială (model explainability)?
47. Cum poate fi prevenită şi combătută eficient infracţiunea de spălarea banilor, cu precădere cea în cyberspaţiu (cyberlaundering) cu ajutorul inteligenţei artificiale?
48. În cazul investigării infracţiunii, care sunt sectoarele de activitate vizate şi principalii factori de risc ce pot fi preveniţi prin implicarea IA ?
49. Care sunt riscurile şi provocările folosirii IA în acest domeniu şi relevanţa factorului uman în analiza finală a indiciilor de spălarea banilor ?
50. Cum pot fi implementate cu succes programe inteligente care să identifice și să sesizeze actele de spălarea banilor sau terorism financiar.
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2022 este disponibilă în format integral și în Biblioteca juridică online legalis.