09.06.2026

Şi altfel despre Curierul Judiciar sau ... Ce se ascunde pe verso-ul paginilor tipărite

Curierul Judiciar - 20 de ani

„Dacă ar fi să aleg cu ce mă identific cel mai mult din punct de vedere profesional, clar aş spune Curierul Judiciar. Acest proiect pe care l-am preluat în 2007, când activitatea mea editorială era încă la început, a constituit o provocare pentru mine şi încet s-a transformat într-o pasiune care de multe ori m-a determinat să îmi testez limitele: fie l-am iubit, fie nu ştiam cum să scap mai repede de el.

Acest proiect în permanenţă viu mi-a permis să am o activitate de continuă efervescenţă. Accesul la o sferă foarte largă de autori, situaţiile neprevăzute cărora trebuia să le găsesc soluţii într-un timp scurt, acceptarea unor alegeri greşite şi transformarea lor pe cât posibil în oportunităţi, gestionarea unui calendar de apariţie fix şi a tuturor elementelor specifice managementului de proiect, dar mai ales dezvoltarea unei comunităţi a proiectului Curierul Judiciar au făcut parte din viaţa mea pentru mai bine de 15 ani.

Şi pentru că poate a venit un anumit moment în care fiecare trebuie să îşi vadă de drumul său, este timpul pentru o evaluare, dar mai ales pentru un impuls ca această revistă să continue să lupte pentru a îşi atinge scopul pentru care a fost creată – acela de a fi o sursă de informare continuă şi actuală pentru mediul juridic.

Un curier tradiţional, dar veşnic tânăr

Revista Curierul Judiciar, consacrată în perioada interbelică, a fost fondată la 4 mai 1892 de avocatul S. Codreanu şi „a fiinţat până în anul 1943, când, în timpul celui de-al doilea război mondial, existenţa sa nu a mai putut fi asigurată. Vreme de peste 50 de ani, la conducerea revistei s-au aflat reprezentanţi de seamă ai ştiinţei dreptului. Dimitrie Alexandresco, Matei B. Cantacuzino, Nicolae Titulescu, Emanuel Cristoforeanu, D. Gălăşescu-Pyk, Vintilă Dongoroz sunt doar câţiva dintre cei care şi-au legat numele de paginile Curierului Judiciar”(Extras din cuvântul-înainte al prof. Gabriel Boroi, redactorul şef al Revistei Curierul Judiciar, în deschiderea primului număr din 2002).

Editarea revistei a fost reluată în anul 2002, în Serie Nouă, în al 53-lea an de apariţie, de către Editura C.H. Beck (All Beck până în 2006), sub atenta îngrijire şi conducere a prof.univ.dr. Gabriel Boroi care îndeplinea şi rolul de redactor şef, alături de membrii colegiului de redacţie Smaranda Angheni, Dana Apostol Tofan, Anastasiu Crişu, Elena-Simina Tănăsescu şi Corneliu-Liviu Popescu.

Recunoaşterea rolului jurisprudenţei în elaborarea dreptului a determinat nevoia publicării şi cunoaşterii practicii judiciare, astfel că reeditarea revistei a fost dedicată aproape în exclusivitate acestui deziderat. Paginile revistei erau deschise şi doctrinei, însă, fiind o revistă pentru practicieni, aceasta era publicată doar dacă avea aplicaţie directă în probleme juridice de ordin practic.

Oana Dimitriu, Editor Coordonator, Revista Curierul Judiciar

Dr. Oana Dimitriu
Editor Coordonator,
Revista Curierul Judiciar

Sub coordonarea colegiului de redacţie şi cu ajutorul colaboratorilor revistei, Curierul Judiciar a păstrat această abordare, adăugând din ce în ce mai multă doctrină. În anul 2008, în urma unui intens proces de evaluare a revistelor juridice din România şi a revistelor de profil din străinătate, dar şi a nevoilor în continuă schimbare ale juriştilor, am reuşit împreună cu directorul editorial de la acel moment, prof.univ.dr. Valerian Cioclei, şi cu sprijinul partenerilor germani, să impunem nu doar un nou format al revistei, ci şi o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte subiectele abordate, modalitatea de argumentare şi structura revistei.

Încă de la prima apariţie obiectivul redacţiei şi al editurii a fost acela de a face din Curierul Judiciar o publicaţie completă şi bine construită, o bibliotecă concentrată a activităţii jurisprudenţiale româneşti, europene şi internaţionale, care să poată fi consultată cu folos de practicienii dreptului, un instrument practic şi de utilitate zilnică, care să le servească pentru o îndrumare şi documentare sigură şi precisă.

Revistă juridică reper în materia actualităţii

În 2022 intrăm în al 21-lea an de apariţie de Serie Nouă a Curierului Judiciar şi continuăm să oferim juriştilor – magistraţi, avocaţi, notari sau consilieri – informaţie la zi din toate domeniile dreptului, studii şi comentarii de practică judiciară, sinteze de jurisprudenţă şi noutăţi legislative relevante.

De-a lungul timpului ne-am bucurat de colaborarea unor adevăraţi specialişti, revista impunându-se astfel ca una dintre principalele publicaţii de specialitate în domeniul juridic din România.

Atingerea acestui obiectiv a fost posibilă atât prin conţinutul articolelor publicate, cât şi prin demersurile academice şi de promovare:

  • includerea în 3 baze de date internaţionale (CEEOL, HeinOnline, EBSCO)
  • implicarea în redacţia revistei a unor profesionişti conectaţi la realităţile juridice
  • publicarea lucrărilor unor conferinţe de tradiţie
  • introducerea unor rubrici noi, permanent conectate la realităţile juridice
  • colaborarea cu Şcolile doctorale şi Facultăţile de Drept din toată ţara
  • implicarea studenţilor şi a organizaţiilor studenţeşti
  • participarea în calitate de parteneri la o serie de evenimente juridice
  • valorificarea mediului online atât pentru prezentarea revistei, cât şi pentru promovare
  • adaptarea la cerinţele pieţei, prin introducerea abonamentului digital, în Biblioteca juridică online Legalis, care oferă acces integral şi instant la paginile şi arhiva revistei

Ce înseamnă de fapt publicarea şi menţinerea în actualitate a unei reviste de specialitate juridică

Ca orice proiect viu care reflectă evoluţia dreptului în permanenta adaptare la nevoile sociale şi care este caracterizat de o inflaţie de legislaţie nu doar naţională, dar şi europeană, revista nu a fost niciodată uşor de realizat.

Informaţia gratuită din mediul online şi dorinţa unei diseminări cât mai largi, dar şi a unui acces rapid la conţinut a constituit şi constituie în continuare unele dintre principalele motive pentru care revistele de specialitate, mai ales cele care nu sunt susţinute financiar de universităţi sau asociaţii profesionale, au pierit sau în cel mai bun caz fie şi-au redus numărul de apariţii, fie au făcut rabat de la condiţiile tipografice sau mai rău de la criteriile de evaluare a articolelor publicate.

Nu de puţine ori cititorii şi chiar unii dintre autori mi-au mărturisit că devine din ce în ce mai dificil să găsească materiale scrise de bună calitate sau care aduc un aport semnificativ subiectului supus analizei.

La aceasta s-a adăugat adevăratul inamic, şi anume lipsa apetitului pentru scris al profesioniştilor. Că această situaţie este datorată lipsei unui stimulent financiar la care revistele au renunţat aproape în totalitate pentru a reuşi să supravieţuiască sau că efectiv trecem printr-o perioadă în care teama „plagiatului” îi determină pe autori fie să nu citeze nimic din dorinţa de a sublinia originalitatea textului, dar care lipseşte astfel un articol de specialitate de un element esenţial, şi anume aparatul critic, fie să citeze excesiv orice, ceea ce face să se piardă aportul personal. Fără a generaliza această situaţie, în mod categoric sunt chestiuni de care ne lovim frecvent.

Acest context a influenţat şi capacitatea editorială de a acoperi paginile revistei în timp util pentru a putea publica într-un calendar stabilit şi previzibil pentru cititori. După cum era de aşteptat, întârzierea în apariţie a unui număr a avut efect de domino şi a afectat gradul de satisfacţie al cititorilor plătitori ai unui abonament.

Trebuie să menţionez încă un aspect foarte important pe care l-am întâlnit, şi anume lipsa deprinderii consultării revistelor de specialitate în timpul facultăţii de către studenţi, un obicei care se perpetuează şi în perioada ulterioară absolvirii, când foştii studenţi devin profesionişti ai dreptului.

10 Mituri privind publicarea

15 ani de activitate în coordonarea unei reviste cu profil juridic îţi pot oferi multe surprize, şi nu toate plăcute. Pe cele mai des întâlnite le-am concentrat în această listă a miturilor privind publicarea, o informaţie care sper să le fie de folos şi celor care pun încă sub semnul întrebării colaborarea cu Revista Curierul Judiciar:

  1. Doar autorii din Bucureşti pot publica în revistă FALS
  2. Doar autorii care au publicat anterior în revistă pot trimite articole FALS
  3. Doar autorii care cunosc un membru al colegiului de redacţie pot publica în revistă FALS
  4. Doar autorii din portofoliul Editurii C.H. Beck pot trimite articole pentru revistă FALS
  5. Doar articolele autorilor consacraţi sunt acceptate la publicare FALS
  6. Doar articolele foarte lungi corespund cerinţelor redacţionale FALS
  7. Acelaşi articol poate fi trimis şi publicat în mai multe publicaţii periodice (tipărit sau online) FALS
  8. Un articol publicat online poate fi publicat ulterior în aceeaşi formă în revistă FALS
  9. Refuzul publicării unui articol închide orice cale de colaborare cu revista FALS
  10. Lipsa unui răspuns rapid din partea redacţiei înseamnă refuzul colaborării FALS

 

În lumea comunicării instant, din orice colţ al lumii, colaborarea editorială se bazează pe calitate. Din această perspectivă, oricare dintre miturile de mai sus rămâne doar… un mit.

În pas cu timpul sau de ce am introdus numerele tematice

Primele numere tematice ale Revistei Curierul Judiciar au văzut lumina tiparului în 2011, atunci când am dedicat mai multe apariţii intrării în vigoare a Noului Cod civil şi Noului Cod de procedură civilă. Feedbackul primit în urma publicării ne-a încurajat să publicăm, timp de 7 ani începând cu anul 2013, şi lucrările Conferinţei Dreptul Afacerilor şi, mai mult, ne-a convins că această abordare este potrivită atât Curierului Judiciar, cât şi publicului ei.

Am decis, deci, deschiderea paginilor revistei către acest tip de proiect concentrat pe o temă anume, sub coordonarea unui profesionist din afara redacţiei, rezultatul reprezentându-l viziunea acestuia, de la identificarea autorilor şi stabilirea cuprinsului la urmărirea procesului de editare şi publicare a revistei, respectiv participarea activă în campania de promovare.

Din experienţa de până acum, această abordare a fost una de succes, iar gradul de implicare a coordonatorului asigură un parcurs firesc şi fără obstacole. Ca în orice proiect pot interveni tot felul de situaţii neprevăzute, iar capacitatea de adaptare şi de reaşezare a proiectului în calendar este esenţială.

Un argument în plus pentru numerele tematice

Articolele publicate în aceste numere au în vedere în primul rând juriştii, dar abordările pot fi diferite, având scopul de a oferi şi perspective din domenii şi discipline pe care fie nu le cunosc, fie nu au timp să le studieze.

Pentru a simplifica înţelegerea noului concept, am creionat o sinteză a tipurilor de abordări care pot fi avute în vedere atunci când se construieşte un număr tematic. Deşi le-am gândit pentru Revista Curierul Judiciar, aceste abordări pot constitui repere pentru redactarea oricărui articol sau text juridic.

Curierul Judiciar - Tipuri de abordări în numerele tematice

Un avantaj crucial al acestor numere este că, fiind realizate sub umbrela Editurii C.H. Beck, ele se pot transforma ulterior în proiecte editoriale mult mai complexe care permit extinderea atât a sferei de analiză, a numărului de autori, a dimensiunii textului, cât şi a publicului căruia se adresează.

Privind spre viitor

Plăcerea mirosului hârtiei tipărite, girul pentru calitatea articolelor din partea unor profesionişti ce formează colegiul de redacţie şi care răspund de evaluarea textelor primite pentru publicare, asigurarea unei corecturi de către redactori absolvenţi de drept care sprijină autorii pentru o variantă finală cât mai bună a articolelor tipărite, dar mai ales păstrarea unei tradiţii a publicaţiilor juridice de specialitate sunt motive suficient de puternice pentru a continua demersul publicării Revistei Curierul Judiciar a cărei redacţii încearcă, în fiecare an, să îmbunătăţească procesul de publicare pentru a ţine pasul cu realităţile juridice şi nevoile autorilor şi cititorilor.

În anul 2022 vor fi publicate 6 numere tematice şi 6 numere cu caracter general, care includ rubricile consacrate ale revistei. Provocăm astfel toţi juriştii să se implice în dezbaterea problemelor juridice fundamentale, teoretice şi practice, actuale şi de perspectivă.

Pentru cei care nu sunt încă familiarizaţi cu modalităţile de colaborare cu Revista Curierul Judiciar, am pregătit un Ghid de prezentare pe care vă invităm să îl consultaţi online la adresa https://bit.ly/revista-curierul-judiciar. În Ghid sunt incluse informaţii despre structura revistei, rubricile în care autorii pot contribui, dar şi despre procedura de evaluare şi publicare.

Şi, cine ştie, poate vă veţi regăsi şi dumneavoastră printre viitorii colaboratori care duc mai departe tradiţia Curierului Judiciar!”

Acest editorial a apărut în numărul 1/2022 al Revistei Curierul Judiciar.