09.06.2026
Lumea juridică este solidară cu Ucraina - Editorial - Revista Curierul Judiciar nr. 5/2022
Declanşarea operaţiunii armate a Rusiei pe teritoriul Ucrainei, în 24 februarie 2022, a stârnit un val uriaş de solidaritate cu Ucraina, cu atât mai mult cu cât iminenţa unei crize umanitare de proporţii devenea tot mai evidentă. România nu a rămas deoparte, implicarea şi mobilizarea de resurse făcându-se atât la nivel guvernamental, dar şi de către mediul privat şi, desigur, la nivelul societăţii civile. Potrivit datelor publice, Crucea Roşie Română a intervenit de urgenţă cu resurse materiale, umane, financiare şi logistice pentru a ajuta populaţia civilă ajunsă pe teritoriul României, dar şi pentru ajutorarea civililor aflaţi în nevoie în Ucraina.
Până la data de 31 martie 2022, donaţiile totale în bani primite de Crucea Roşie se ridicau la 6.748.862 euro, iar „peste 250.000 de persoane beneficiaseră de informare, asistenţă umanitară şi servicii de restabilire a legăturilor de familie în toate punctele de frontieră din România, aeroporturi, gări şi pe autostrada A1”(1). De asemenea, „85.932 de persoane dintre care 40% copii, atât din centrele de cazare ale instituţiilor publice, dar mai ales din puncte de cazare particulare, au fost asistate în această perioadă” .
O altă organizaţie, Salvaţi Copiii, declara că „mai mult de 7,5 milioane de copii sunt prinşi în mijlocul războiului din Ucraina, în risc de a fi dislocaţi, separaţi de familie şi expuşi traumei, întreruperii educaţiei şi accesului la servicii medicale. Încă înainte de noua escaladare a conflictului, 2,9 milioane de oameni din estul Ucrainei, din Donbas, au cerut asistenţă umanitară şi 400.000 sunt copii”(2) . Aceeaşi organizaţie nota că „nevoile acute sunt cele legate de asistenţa umanitară imediată, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care mamele şi copiii refugiaţi sunt cazaţi”(3).
Acestea sunt doar câteva exemple de implicare exemplară nu doar a organizaţiilor de profil, dar şi a simplilor cetăţeni. Iar acestor eforturi s-a raliat şi comunitatea juridică. Indiferent că este vorba despre forul profesional(4) sau despre firme independente de avocatură, ori cabinete individuale sau coloşi internaţionali(5), cu toţii au înţeles nevoia imediată de asistenţă juridică şi umanitară a refugiaţilor din zona de conflict.
Astfel, printre iniţiativele luate în această perioadă este şi cea a Multilaw(6), reţea internaţională cu peste 11.000 avocaţi în întreaga lume. În data de 22 martie 2022, la propunerea firmei de avocatură ucrainene Arzinger Law Office, direct afectată de conflictul armat, a fost lansat proiectul The Ukraine (UA) Citizen Immigration Information(7), sub forma unui amplu îndrumar digital pus la dispoziţia cetăţenilor ucraineni în mod gratuit.
Îndrumarul conţine informaţii legate de regulile şi procedurile de imigrare din aproximativ 30 de jurisdicţii, cum ar fi reglementările referitoare la vizele şi regimul de eliberare a permiselor de şedere, precum şi îndrumări cu privire la aspecte mai ample, precum integrarea pe piaţa forţei de muncă, accesarea serviciilor de asistenţă medicală, a serviciilor în domeniul educaţiei, serviciilor bancare şi financiare etc.
Îndrumarul este redactat în engleză şi a fost tradus în limba ucraineană cu ajutorul Camerei de Comerţ Americane în Ucraina, din dorinţa de a elimina barierele lingvistice. Parte a campaniei de promovare, materialul a fost diseminat către camerele de comerţ şi asociaţiile profesionale şi de afaceri, cu o serie relevantă de apariţii în presa locală (inclusiv televiziuni locale). De altfel, se estimează că milioane de oameni vor beneficia de acces la aceste informaţii prin intermediul mass media. Graţie eforturilor derulate prin intermediul acestor canale, incluzând „social media”, portalul The Ukraine (UA) Citizen Immigration Information a generat peste 5.000 de accesări în martie.
Din România, avocaţii care au participat în cadrul proiectului The Ukraine (UA) Citizen Immigration Information sunt Raluca Chelaru (Managing Associate), Florina Chirilă (Avocat) şi Dan Borbely (Partener) de la firma Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Printre aspectele legislative acoperite se numără condiţiile de acces şi şedere în România, regimul aplicabil vizelor (inclusiv în ceea ce priveşte accesul fără viză şi cel în baza unei vize turistice), obţinerea unui permis temporar sau permanent de şedere, dobândirea statutului de refugiat în România ş.a.m.d(8).
Reprezentanţii Multilaw au precizat că planurile viitoare includ lansarea unui centru de resurse de documentare dedicat situaţiei din Ucraina, sub forma unui „hub” prin intermediul căruia cei interesaţi pot regăsi rapid informaţie relevantă şi îndrumare în contextul actual. Intitulată Ukraine Crisis Support Center, platforma va fi disponibilă în curând pe pagina web a Multilaw.
Într-o altă iniţiativă va fi demarat un amplu program de „secondment” prin care firme de avocatură din regiune vor „găzdui” avocaţi ucraineni forţaţi să-şi părăsească patria şi să se refugieze în alte state, oferindu-le suportul logistic şi operaţional necesar desfăşurării activităţii.
Indiferent de formele pe care le va îmbrăca ajutorul acordat, este cert că mediul juridic va continua să sprijine Ucraina în gestionarea situaţiei umanitare a refugiaţilor din această ţară, precum şi a populaţiei aflată în continuare în regiunea de conflict, la fel cum o va face şi comunitatea locală, care a dovedit deja atât de multă unitate şi solidaritate. Potrivit Crucii Roşii, la finalul lunii martie, „58 tiruri cu 1.450 tone cu materiale umanitare – au ajuns la 150.000 de civili ucraineni rămaşi în ţara lor. Materialele au ajuns în Ucraina în regiunile Cernăuţi, Uzhhorod şi Odessa de unde au fost distribuite populaţiei cu ajutorul Crucii Roşii din Ucraina”(9).
Sigur că mai sunt şi se mai pot întreprinde foarte multe acţiuni. Dar chiar şi aşa, va fi nevoie de răbdare, timp, curaj şi încredere pentru o revenire la un firesc al lucrurilor…

Editorial semnat de Avocat Dan Borbely, apărut în Revista Curierul Judiciar nr. 5/2022, disponibilă în format tipărit aici și în format digital, în Biblioteca juridică online Legalis.
Note:
(1) (https://crucearosie.ro/cauze-urgente/umanitatea-nu-are-grani/)
(2) (https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectia-copiilor-refugiati/sprijin-pentru-ucraina)
(3) Ibidem.
(4) (https://www.unbr.ro/wp-content/uploads/2022/03/Ghid_regim_juridic_brosura_RO-UA-lista.pdf)
(5) (https://www.law.com/international-edition/2022/04/21/clifford-chance-lines-up-1m-donation-for-ukraine-aid/)
(6) (https://www.multilaw.com/)
(7) (https://www.multilaw.com/Multilaw/Ukraine_Crisis_Support_Centre.aspx)
(8) (https://www.dropbox.com/s/cv8sxey82fer1pm/Romania%20-%20Ukraine%20Citizen%20Immigration%20Considerations.pdf?dl=0) – limba engleză şi (https://www.dropbox.com/s/9ha77jzw22wu29k/Romania_Ukraine%20Citizen%20Immigration%20Considerations_UA.pdf?dl=0 – limba ucraineană.
(9). (https://crucearosie.ro/cauze-urgente/umanitatea-nu-are-grani/)