Curierul Judiciar nr. 11/2025

C.H. Beck Reviste

Curierul Judiciar nr. 11/2025

63,32 RON

Cel mai mic preț din ultimele 30 de zile: 63,32 RON

Expediere în 24 de ore pentru cărțile din stoc

În stoc

  • Livrare gratuită peste 300 lei Curier 24-48h
  • Comandă prin telefon Rapid
  • Livrare în două zile lucrătoare Maxim 48h

Către o Europă socială autentică: drepturi, muncă și bunăstare în Uniunea Europeană

Lect. univ. dr. Mihaela-Augustina Niță
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Acest număr tematic dedicat analizei anumitor aspecte actuale de politică socială din dreptul Uniunii Europene prezintă un evident caracter trans-disciplinar prin analizarea atât a reglementărilor europene și internaționale și a jurisprudenței, cât și a perspectivei psihoterapeutice în cazul hărțuirii.

Prezentarea inițiativelor și a măsurilor adoptate în domeniul social și al sănătății reliefează caracteristica UE de organizație internațională interguvernamentală de integrare care a dobândit treptat o nouă dimensiune – socială, alături de dimensiunea economică și cea politică, care ar putea fi considerată conexă protecției drepturilor fundamentale. Acțiunile UE destinate să protejeze individul – cetățeanul european, respectiv lucrătorul, la locul de muncă, în context național sau transfrontalier se diversifică pe măsură ce UE reglementează aceste aspecte în cadrul politicii sociale, pentru aspectele definite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sau în ceea ce privește obiectivele comune de securitate în materie de sănătate publică, pentru aspectele definite, de asemenea, în TFUE.

Autorii lucrărilor sunt teoreticieni și practicieni valoroși în domeniul dreptului UE și al dreptului muncii a căror contribuție consolidează cercetarea în domeniu și clarifică, totodată, unele elemente de interes din punct de vedere practic, precum leasing-ul de personal sau protecția lucrătorilor pe platforme (online). Alături de specialiștii în domeniul dreptului, contribuția unui psihoterapeut somatic cu o vastă experiență profesională întregește spectrul analizei mediului de lucru de la nivel național și punctează interpretarea și aplicarea normelor în cazurile de hărțuire.

Lucrările incluse în acest volum se bucură de originalitate, noutate și spirit critic, punctând evoluția domeniului social din perspectiva dreptului UE, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și modul de transpunere și implementare în dreptul românesc. Soluțiile legislative și practice propuse în anumite cazuri contribuie la crearea unui mediu de lucru adecvat care sprijină dezvoltarea personală și profesională într-un context în care crizele și provocările exterioare persoanei determină schimbări rapide de comportament care pot produce consecințe juridice.

Din perspectiva metodologiei de cercetare, se poate observa că autorii au recurs, în principal, la metoda logică, metoda comparativă și metoda istorică pentru a reliefa, în primul rând, evoluția competențelor UE în cadrul politicii sociale și extinderea domeniilor de acțiune unională. În ceea ce privește metodele de interpretare a normelor juridice, au fost utilizate metoda gramaticală, metoda logică, metoda sistematică și, în anumite cazuri, metoda istorico-teleologică, prin intermediul cărora s-a demonstrat atât modul de transpunere în dreptul național a dispozițiilor unionale, cât și necesitatea unor eventuale revizuiri ale legislației europene sau naționale.              

Volumul este deschis în mod inspirat de studiul semnat de prof.univ.dr. Claudia-Ana Moarcăș, care oferă cadrul conceptual necesar pentru înțelegerea transformărilor actuale ale dimensiunii sociale a Uniunii Europene. Așa cum rezultă din analiza sa, dimensiunea socială a UE se află sub presiunea unor crize multiple – economice, sanitare și geopolitice, care pun în discuție capacitatea Uniunii de a răspunde coerent nevoilor sociale ale cetățenilor săi. Articolul evidențiază tensiunea dintre ambiția normativă a Uniunii și limitele competențelor stabilite prin TFUE care continuă să caracterizeze politica socială, subliniind caracterul fragmentat al intervențiilor și dependența, în anumite cazuri, de voința statelor membre. În același timp, autoarea propune o lectură critică a evoluțiilor recente, sugerând că dimensiunea socială nu mai poate fi privită ca un complement al integrării economice, ci ca o condiție a legitimității proiectului european. Prin această contribuție, articolul oferă cititorului o grilă de interpretare pentru analizele sectoriale care urmează. Dimensiunea socială a Uniunii Europene se află în continuă evoluție și este supusă unor provocări pe care dna profesor Claudia-Ana Moarcăș le surprinde în analiza pe care o propune privind tensiunile dintre libertățile economice și drepturile sociale, disparitățile între statele membre, dificultățile de implementare normativă și rolul jurisprudenței CJUE și al instanțelor naționale în conturarea unei Europe sociale autentice.

De asemenea, un loc aparte în cadrul acestui număr tematic îl ocupă contribuția semnată de avocat, conf.univ.dr. Ana-Maria Vlăsceanu-Profirescu, care aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile și insuficient reglementate realități ale pieței muncii contemporane: împrumutul de personal intra-grup și formele sale derivate. Articolul propune o analiză critică riguroasă a fenomenelor de tip Employer of Record, Professional Employer Organisation sau detașare transnațională mascată, evidențiind dezechilibrul structural dintre exercitarea prerogativelor angajatorului și asumarea responsabilităților aferente. Printr-o abordare ancorată în dreptul unional și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, autoarea argumentează posibila modificare a definiției conceptului de angajator, în sensul recunoașterii primatului substanței economice asupra formei juridice. În contextul mai larg al transformărilor relațiilor de muncă analizate în acest volum, de la mobilitatea lucrătorilor și noile forme de muncă, până la dimensiunea socială și umană a politicilor europene, acest studiu contribuie esențial la înțelegerea tensiunilor dintre flexibilitate economică și protecția efectivă a lucrătorilor, reafirmând, în același timp, ideea fundamentală potrivit căreia munca nu poate fi redusă la o simplă marfă.

În continuare, conf.univ.dr. Roxana-Mariana Popescu urmează o abordare trans-disciplinară în lucrarea privind protecția internațională a lucrătorilor migranți, invocată într-un context internațional specific, care determină migrația lucrătorilor, în special, înspre Europa. Roxana-Mariana Popescu propune o analiză lucidă și necesară asupra protecției lucrătorilor migranți, plasată la intersecția dintre idealul normativ și realitatea politică. Luând în considerare prevederile Convenției internaționale privind drepturile lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora, autoarea evidențiază cadrul privind aplicabilitatea efectivă a standardelor internaționale, având ca limite la suveranitatea statelor, logica pieței muncii și imperativele de securitate. În contextul dezbaterilor contemporane privind mobilitatea forței de muncă și dimensiunea socială a globalizării, articolul oferă o contribuție valoroasă la înțelegerea limitelor dreptului internațional ca instrument de echilibrare între interese economice și protecția demnității umane.

O perspectivă trans-sectorială a politicii sociale poate fi remarcată și în analiza propusă de lect.univ.dr. Mihaela-Augustina Niță, coordonatoarea acestui număr tematic și lect.univ.dr. Oana-Mihaela Salomia, care arată că, în prezent, crizele pe care le traversează Uniunea și popoarele sale afectează „bunăstarea” acestora și sănătatea mintală, evidențiindu-se relația bivalentă. Din perspectiva extinderii dimensiunii sociale a Uniunii dincolo de paradigma economică, studiul propune o reflecție asupra rolului sănătății mintale în arhitectura juridică a Uniunii Europene. După cum reiese din analiza lor, sănătatea mintală nu mai poate fi tratată ca un domeniu marginal sau exclusiv național, ci trebuie înțeleasă ca un element structural al obiectivului fundamental prevăzut de art. 3 TUE – „bunăstarea popoarelor”. Articolul evidențiază caracterul transversal al protecției sănătății în dreptul Uniunii, precum și limitele actuale ale competențelor UE, predominant de coordonare și sprijin. Autoarele subliniază caracterul încă predominant de „soft law” al intervenției europene în acest domeniu, ilustrat prin concluziile Consiliului, comunicările Comisiei și rezoluțiile Parlamentului European, care, deși nu sunt obligatorii, configurează o direcție politică clară. În mod inovator, articolul avansează ideea unei posibile consacrări explicite a sănătății mintale în dreptul primar al Uniunii, în baza viitoarei revizuiri a Tratatelor UE, ceea ce ar marca o mutație semnificativă: de la o protecție indirectă și derivată, la o recunoaștere explicită, cu implicații asupra competențelor și obligațiilor instituționale. În ansamblul numărului tematic, această contribuție demonstrează că, fără integrarea sănătății mintale în nucleul politicilor europene, obiectivul de „bunăstare a popoarelor” riscă să rămână mai degrabă o formulă declarativă decât o realitate juridică efectivă și, în plus, sănătatea mintală ar trebui conexată dimensiunii sociale.

Analiza politicii sociale implică, în mod firesc, prezentarea elementelor de noutate care marchează actualele raporturi de muncă. Astfel, cercetarea realizată de avocat, asist.univ.dr. Ștefan Bogrea referitoare la managementul algoritmic și Regulamentul european privind Inteligența Artificială (IA) prezintă un element de certă noutate, analizând cadru procedural pentru o protecție substanțială a lucrătorului. Autorul pornește de la o dublă constatare, pe de o parte, se arată că instrumentele capabile să filtreze candidați, să evalueze performanța în timp real, să distribuie sarcini, să identifice abateri disciplinare sau să influențeze decizii privind promovarea ori încetarea raportului de muncă sunt utilizate deja în raporturile de muncă și, pe de altă parte, se menționează că reacția normativă nu a venit dinspre dreptul muncii propriu-zis, ci dinspre Regulamentul privind IA, care califică anumite sisteme utilizate în ocuparea forței de muncă, managementul lucrătorilor și accesul la activități independente ca având grad ridicat de risc. Totuși, norma europeană privind IA este marcată de o limită structurală clară în materia raporturilor de muncă, întrucât, deși, furnizează un cadru de administrare juridică a riscului, nu instituie regim complet de protecție a lucrătorului împotriva exercitării puterii algoritmice de către angajator.

Un aspect clasic care prezintă, în continuare, elemente de noutate în ceea ce privește aplicarea vizează stabilirea timpului de lucru, reglementată la nivelul UE prin norme de drept derivat. În acest sens, consilier Ecaterina-Camelia Șontica aduce în discuție, într-o cheie complementară, unul dintre cele mai tehnice, dar esențiale domenii ale dreptului social al Uniunii: organizarea timpului de lucru. Analizând procesul de transpunere a Directivei 2003/88/CE în dreptul românesc, studiul evidențiază modul în care standardele europene privind securitatea și sănătatea în muncă sunt implementate la nivel național, cu accente atât pe conformitate, cât și pe adaptare. După cum reiese din analiza dispozițiilor Codului muncii și a jurisprudenței relevante, România nu doar că respectă cerințele minime europene, ci, în anumite situații, instituie standarde mai favorabile lucrătorilor. Articolul prezintă, astfel, un exemplu solid de dialog normativ între nivelul unional și cel național, demonstrând că armonizarea nu presupune uniformizare rigidă, ci poate genera soluții juridice adaptate contextului intern, fără a compromite obiectivul fundamental al protecției lucrătorului.

În aceeași linie, articolul privind munca „on call”, analizată de avocat, drd. Cristina Tudoran, determinată de evoluția pieței muncii, prezintă un caracter practic evident pe care profesioniștii în domeniu îl pot sesiza și utiliza în activitatea curentă. Astfel, autoarea abordează, prin intermediul unei spețe relevante, una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului muncii contemporan: calificarea și regimul juridic al muncii „on call”. Studiul evidențiază dificultățile de delimitare dintre timpul de lucru și timpul de repaus, precum și implicațiile directe ale acestei calificări asupra protecției efective a lucrătorilor, în lumina jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. Analiza propusă relevă faptul că, dincolo de aparențele contractuale, realitatea raportului de muncă trebuie evaluată în funcție de gradul de disponibilitate impus lucrătorului și de constrângerile efective care îi limitează libertatea de organizare a timpului. În acest sens, contribuția subliniază rolul esențial al instanțelor judecătorești în a asigura o interpretare funcțională a noțiunilor juridice, capabilă să răspundă noilor forme de organizare a muncii.

În continuare, aceeași trăsătură practică și de noutate caracterizează și articolul semnat de avocat, drd. Lidia Zărnescu, care analizează inclusiv impactul Directivei (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme. Studiul aduce în prim-plan una dintre cele mai actuale și provocatoare teme: protecția lucrătorilor pe platforme digitale. După cum reiese din analiză, emergența economiei digitale a generat o reconfigurare profundă a raporturilor de muncă, punând sub semnul întrebării concepte tradiționale, precum subordonarea, angajatorul sau protecția socială. Articolul examinează în mod riguros implicațiile juridice și fiscale ale acestor transformări, cu un accent deosebit pe impactul recentei Directive (UE) 2024/2831, evidențiind atât progresele realizate, cât și dificultățile de implementare. Contribuția relevă riscul apariției unor noi forme de vulnerabilitate profesională în absența unor mecanisme adecvate de protecție, dar și potențialul dreptului unional de a adapta cadrul normativ la realitățile digitale.

Dimensiunea umană și profund personală a relațiilor de muncă este explorată cu o sensibilitate aparte în studiul semnat de psihoterapeut Florentina Niculescu, care abordează trauma psihologică a hărțuirii la locul de muncă dintr-o perspectivă interdisciplinară. Așa cum rezultă din analiza amplă a efectelor emoționale și comportamentale pe termen lung, hărțuirea nu mai poate fi tratată ca un simplu conflict profesional, ci trebuie recunoscută ca o formă reală de prejudiciu, cu implicații juridice, clinice și organizaționale. Articolul evidențiază decalajul dintre realitatea psihologică a suferinței și capacitatea actuală a dreptului de a o recunoaște și repara, pledând pentru integrarea evaluării traumei în mecanismele juridice. În cadrul acestui volum, contribuția unui psihoterapeut aduce o dimensiune esențială: aceea că protecția lucrătorilor nu poate fi completă fără recunoașterea sănătății mintale ca parte integrantă a demnității în muncă.

În concluzie, normele europene și naționale analizate, precum și interpretarea pronunțată de CJUE, invocată de teoreticienii și profesioniștii care și-au adus contribuția la realizarea acestui număr tematic, reflectă eforturile Uniunii și ale statelor membre de a crea un mediu de muncă echitabil și sigur într-o piață a muncii în continuă evoluție.

Acest număr tematic oferă teoreticienilor și practicienilor atât subiecte de reflecție, care deschid calea unor viitoare cercetări, cât și o orientare într-un domeniu vast, în dinamică, în care normele internaționale, europene și naționale se aplică conform ierarhiei stabilite pentru a crea un cadru propice dezvoltării relațiilor de muncă, esențiale pentru competitivitatea Uniunii Europene și pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor statelor europene.

În final, apreciem că această culegere de analize, idei și propuneri va evidenția, într-un context marcat de crize și conflicte, importanța și dinamica socială a UE, precum și rolul său esențial și evolutiv la nivel unional; totodată, achiesăm opiniei dr. Oana Dimitriu, editor de carte, potrivit căreia: „Atunci când un jurist scrie o carte, el face mai mult decât un exercițiu de sinteză sau de analiză. Într-un sens mai profund, el intră într-o conversație profesională care exista înaintea lui și care va continua și după apariția lucrării sale”.

Editura
C.H. Beck
Cod produs
16697
Ediția
1